porumbUtilizarea porumbului in productia industriala a sortimentelor de hrana ( in principal uscata ) destinata cainilor si pisicilor este una extrem de controversata. O serie de voci, in principal a celor implicati in aceasta industrie, sustin ca utilizarea porumbului in alimentatia canina prezinta o serie de beneficii majore. Pe de alta parte, cei care se opun, de regula detinatorii animalelor de companie, marii crescatori si , nu in ultimul rand, producatorii de hrana fara cereale si porumb, folosesc ca argumente contra, incidenta crescuta a fenomenelor de intoleranta alimentara si a alergiilor, aparute ca urmare ( dupa cum sustin ) folosirii pe scara larga a porumbului in alimentatia cainilor si a pisicilor.

Din acest motiv abordarea prezentarii acestui ingredient trebuie sa fie echidistanta, bazata pe date concrete, pentru ca in final, fiecare detinator interesat de dieta animalului sau de companie, sa -si formuleze o parere proprie.

La fel ca si graul, orezul, orzul sau ovazul, porumbul este o cereala din familia Gramineelor, care datorita multiplelor sale utilizari: consum uman, furaj sau materie prima in industria chimica, este planta care ocupa cea mai suprafata cultivata pe plan mondial.

100 g porumb furnizeaza:  9 g proteine, 74 g carbohidrati, 5 g grasimi si  375 kcal. De asemenea contine cantitati crescute de vitamine (  A, E, K si vit. din  complexul B ) si minerale ( in principal magneziu, fosfor, zinc, fier si potasiu ). O analiza completa a compozitiei porumbului va fi adaugata la finalul prezentarii.

Chiar daca are un continut proteic relativ ridicat ( pentru o sursa de origine vegetala ), este bogat in vitamine si minerale, nimic din compozitia porumbului nu il face important sau sursa unica pentru un anumit nutrient in alimentatia cainelui.

Conform scorului PDCAAS ( Protein Digestibility – Corrected Amino Acid Score ), care califica valoarea biologica a proteinelor, raportat la proteinele din oua ( considerate de referinta, scor 1.0 ) cele din porumb au un scor de 0,54 ( 54 % ). In consecinta valoarea biologica  proteinelor din porumb in alimentatia cainelui este una medie. Comparativ proteinele din carnea de vita au un scor PDCAAS = 0,78, cele din carnea de peste = 0,98graul integral =  0,60.

Nefiind un aliment prezent in mod natural in alimentatia lui, cainele nu poseda echipamentul enzimatic complet, care sa-i permita digestia eficienta a porumbului nepreparat. In context general, la fel ca si in cazul altor cereale folosite ca ingrediente, porumbul devine mai usor digerabil doar in momentul in care este procesat ( rafinat, transformat in faina si gatit ).

Cu cat este mai rafinat cu atat devine mai usor digerabil pentru caine. Din pacate odata cu rafinarea porumbului creste si indicele glicemic al acestuia.

Indicele glicemic reprezinta o modalitate de masurare a carbohidratilor, raportat la efectul pe care il are un aliment ingerat asupra nivelului de glucoza din sange (  glicemia ). Alimentele cu un indice glicemic ridicat sunt usor digerabile, se absorb rapid in sange si determina fluctuatii semnificative ale glicemiei. Invers alimentele cu un indice glicemic scazut sunt mai greu digerabile, dar determina o crestere treptata a nivelului glucozei in sange.

Raportat la alte ingrediente prezente in hrana animalelor de companie, indicele glicemic al porumbului este relativ ridicat – porumb nemacinat IG = 53, faina de porumb IG = 69. Comparativ orezul brun are IG = 55, graul IG = 41, vita IG = 0, pui IG = 0.