porumb 2Continuam prezentarea Porumbul ca Ingredient in Alimentatia Cainilor.

Pe o scara valorica, avand ca reper continutul in vitamine, minerale, fibre si substante antioxidante, porumbul este plasat in urma mazarii, cartofilor, graului, orzului sau ovazului. In consecinta, aportul, din partea acestei cereale, la continutul in vitamine si minerale al sortimentelor de hrana destinate cainilor, nu este suficient de important pentru a justifica folosirea lui ca ingredient.

Nu se poate afirma cu certitudine ca prezenta porumbului in alimentatia cainelui creste riscul aparitiei fenomenelor de intoleranta alimentara sau al alergiilor alimentare. Exista studii, care indica o valoare de 14 % a incidentei alergiilor alimentare determinate de porumb. In cazul altora aceata valoare este doar de 3 %.

Probabil porumbul nu este un factor alergenic implicat frecvent, dar nici nu poate fi scos din lista componentelor alimentare capabile sa genereze alergii sau fenomene de intoleranta alimentara.

Este stiut faptul ca majoritatea cerealelor, folosite ca materie prima  in producerea hranei uscate pentru caini / pisici, nu sunt de cea mai buna calitate ( de cele mai multe ori, sunt cele catalogate ca fiind  improprii consumului uman ). Exista posibilitatea ca acestea sa fie contaminate cu aflatoxine, insecte sau mucegaiuri, iar acesti contaminanti sa fie de fapt cauza principala a alergiilor alimentare datorate prezentei porumbului ( sau a altor cereale ) in alimentatie.

In consecinta, Nu aportul nutritional al porumbului este factorul esential, care determina utilizarea acestuia ca ingredient in sortimentele de hrana pentru caine / pisica.

Unul din motive este cel economic:

  • porumbul reprezinta o sursa ieftina de carbohidrati, iar prezenta lui creste valoarea energetica a produsului respectiv
  • Inlocuind un ingredient scump cum este carnea, cu unul ieftin ( porumbul ), producatorii de hrana pentru caini / pisici, incearca sa obtina un cost de productie cat mai mic, care sa permita vanzarea produsului la preturi accesibile unui numar mare de detinatori de animale de companie.

Un alt motiv il reprezinta importanta amidonului in procesul tehnologic al producerii industriale a sortimentelor de hrana ( uscata, granulata in principal ).

In concluzie:

  • Porumbul nu este un component natural al alimentatiei cainelui.
  • Nu este o sursa unica sau importanta a unora din  macro –  sau micronutrientii esentiali.
  • Prezenta lui in lista ingredientelor unui produs destinat alimentatiei cainilor, are in principal o justificare economica si tehnologica.
  • Totodata nu poate fi minimalizat si aportul nutritiv al acestuia. El exista chiar daca are o importanta secundara.

Diferentierea trebuie facuta intre sortimentele de hrana, care listeaza porumbul printre primele ingrediente folosite ( de regula sortimentele economice, care nu asigura o alimentatie echilibrata cainelui, iar sursa principala de proteine este de origine vegetala ) si sortimentele al caror prim ingredient este carnea, iar porumbul apare listat pe o pozitie inferioara ( mai jos de pozitia 3 – 4 ).

Cainii sanatosi pot consuma timp indelungat fara probleme de sanatate, produse alimentare, care contin porumb printre ingrediente, cu conditia ca acesta sa nu fie sursa principala de proteine.

In cazul cainilor sensibili si al celor din rasele predispuse la a dezvolta alergii de natura alimentara, alegerea sortimentului de hrana trebuie facuta cu precautie, atentia fiind indreptata in principal, spre:

  • calitatea sursei nutrientilor esentiali ( proteine de origine animala si vegetala, grasimi, fibre, minerale si vitamine )
  • la ponderea ingredientelor de origine animala si vegetala
  • la absenta din lista ingredientelor a celui presupus alergenic pentru exemplarul canin in cauza.

Pentru cei care doresc sa studieze in amanunt compozitia in nutrienti esentiali a porumbului, pot vizita : http://nutritiondata.self.com/facts/cereal-grains-and-pasta/5687/2