Ce Sunt Capusele ?

Contrar parerii generale, capusele (ixodidele) nu sunt insecte. Sunt acarieni, un ordin apartinand clasei Arachnida, care include, printre alte specii, paianjenii si scorpionii.

Dar ce sunt, de fapt, capusele? Acarieni, ectoparaziti obligatorii si temporari ai reptilelor, pasarilor si mamiferelor (inclusiv omul). Ele se hranesc cu sangele gazdelor parazitate (mod de hranire hematofag), dupa care se desprind si cad in mediul ambiant.

Fiecare ciclu de hranire al acestor paraziti este precedat de o perioada in care acestea traiesc liber in mediu in cautarea unei noi gazde.

Cum Arata Acesti Paraziti ? I

Exista peste 896 de specii de ixodide raspandite pe tot globul. In Romania au fost identificate circa 27 de specii distincte. Cel mai frecvent intalnite sunt Ixodes ricinus, urmate de Dermacentor marginatus si Hyalomma marginatum.

Capusele sunt printre cei mari acarieni, avand o lungime cuprinsa intre 2 si 30 mm (in functie de specie si stadiu de viata). Perfect adaptate pentru viata ectoparazitara (parazit extern), au corpul oval, turtit dorso-ventral si de culoare galbuie, cenusie sau rosie bruna (in cazul exemplarelor care s-au hranit).

Cum Arata Acesti Paraziti ? II

Spre deosebire de insecte, acesti paraziti nu prezinta un cap, antene, torace si abdomen. Corpul lor este segmentat intr-o:

  1. Regiune anterioara – include aparatul bucal adaptat pentru fixarea capusei la locul de hranire, intepat si supt ( numit rostru)(3,4,5)
  2. Regiunea posterioara (corpul propriu-zis)– compusa din placi numite scuturi.(1)
  • Partea superioara este acoperita de scutul dorsal care, la unele specii de capuse are diverse ornamentatii, iar in cazul altora, o pereche de ochi dispusi pe marginile laterale.(1)
  • In partea inferioara (ventrala) sunt dispuse picioarele, in numar de 4 perechi la adulti ( 3 in cazul larvelor), orificiile genitale si orificiul anal.(2)

Dimorfismul sexual este bine dezvoltat la căpușele tari. Masculii sunt de obicei mai mici decât femelele si se hranesc rareori cu sange. Sunt vioi si se deplaseaza rapid pe suprafata gazdei parazitate in cautarea femelelor. Mor imediat dupa ce au realizat fecundarea femelelor.

Capusele nu zboara si nu pot sari. In medie, se deplaseaza zilnic pe o distanta de 24 m.

Pentru a infesta o gazda, capusa trebuie sa intre in contact direct cu victima.

Sa Intelegem Ciclul de Viata al Capuselor I

Ciclul de viata al acestor ectoparaziti, include 4 stadii succesive de dezvoltare: ou → larva → nimfa → adult. Toate formele de dezvoltare (exceptie: stadiul de ou ) se hranesc cu sange (mod de hranire hematofag).

Caracteristica definitorie a ciclului de viata al capuselor o reprezinta alternanta perioadelor parazitare ( perioada de hranire) cu cele de viata libera in mediul ambiant ( perioada de cautare a unei noi gazde).

Majoritatea speciilor au nevoie de 3 gazde si un interval de timp cuprins intre 2 si 3 ani (in functie de conditiile de mediu si de hranire) pentru a trece din stadiul de ou la cel de adult capabil sa se reproduca.

Inainte de a depune ouale, femela adulta se fixeaza pe ultima gazda si se hraneste cu sange timp de 5 pana la 14 zile. In acest interval are loc si acuplarea cu masculul urmata de fecundarea oualor.

La sfarsitul ciclului de hranire capusa se desprinde de gazda si cade pe sol. Dupa aproximativ 5 zile, incepe sa depuna oua pe firele de iarba sau frunzele moarte. Acestea au o forma sferica sau usor alungita si sunt de culoare brun – deschis. Ele raman grupate in gramezi prin intermediul unui liant secretat de capusa. Ponta are loc discontinuu si se intinde pe parcursul a 30 de zile.

Numarul de oua depuse de o femela variaza in limite largi in raport cu conditiile de mediu (temperatura aerului si umiditate). In conditii favorabile ( temperatura aerului 30°C si umiditate aproape de 100%) femela de Ixodes ricinus depune in medie 1000 – 2000 de oua, dupa care moare.

Din oua vor ecloziona larvele. Acest proces se desfasoara intr-un interval de timp extrem de variabil (3 -36 saptamani) fiind conditionat de parametrii mediului ambiant (temperatura si umiditate).

Larvele de capusa au o lungime de aprox. 1mm, sunt de culoare galbuie si au 3 perechi de membre (spre adulti, care au 4 perechi). In conditii vitrege pot rezista, fara sa se hraneasca cu sange, aproximativ 1 an.

Pentru a supravietui si a evolua, larva trebuie sa se hraneasca cu sange. Prin urmare va cauta o gazda pe care sa o paraziteze. In acest scop se va deplasa pana in varful firelor inalte de iarba, unde va astepta trecerea unui animal.

In stadiul larvar, capusele vor parazita in general mamifere mai mici cum ar fi: șoareci de câmp, șobolani, veverițe, arici, cârtițe sau păsări mici. Uneori pot sa paraziteze reptile, dar rareori le vom intalni pe mamifere mai mari (caine, pisica, etc) sau chiar oameni.

Ajunse pe animal, larvele se hranesc cu sange timp de cateva zile (intre 3 si 6 zile). In aceata perioada greutatea lor creste de 10 – 20 ori. La sfarsitul hranirii, ele parasesc gazda si ajung din nou in mediul ambiant, unde duc o viata libera timp de 5 – 7 saptamani (uneori chiar 5 luni). La sfarsitul perioadei larvele naparlesc si trec in stadiul de nimfa.

Sa Intelegem Ciclul de Viata al Capuselor II

Nimfa are aproximativ 2 mm lungime si are 4 perechi de membre. Ca aspect seamana cu capusa adulta, singura deosebire fiind absenta orificiului genital.

Ciclul de hranire al acesteia este precedat de o perioada de aproximativ 12 luni, in care traieste libera in mediu. Pentru a se hrani, nimfa va ataca un nou animal (gazda a – II a) de regula mai mare decat cel parazitat in stadiul larvar (iepure, veverita, o pasare sau chiar o reptila). Si acest stadiu poate parazita cainele sau pisica noastra.

Nimfa se hraneste 3 -7 zile, dupa care paraseste gazda si se reintoarce in mediu. Aici continua sa traiasca libera inca 2 – 8 luni. La sfarsitul perioadei sufera o noua naparlire si se transforma in capusa adulta (femela sau mascul).

Initial, capusele adulte sunt transparente intrucat invelisul chitinos este incomplet dezvoltat, dar in cateva zile isi capata aspectul caracteristic. Timp de 12 luni traiesc libere in mediu dupa care ataca o noua gazda, de obicei animale mai mari ( bovine, cabaline, caini, pisici sau oameni) si ciclul evolutiv se reia.

Prin urmare nu numai capusa adulta paraziteaza suprafata cutanata a gazdelor, ci si formele larvare sau cele de nimfa.

Spre deosebire de alte specii parazitare, capusele prezinta o specificitate larga, in sensul ca pot afecta succesiv specii diferite de animale. Acelasi individ poate parazita, la un ciclu de hranire, o reptila, pentru ca la urmatorul ciclu sa se hraneasca (fara probleme) cu sangele unui mamifer sau pasari.

Comparativ cu pisicile, cainii sunt mult mai frecvent victime ale infestatiilor cu capuse.

Imaginea urmatoare prezinta in mod sugestiv ciclul evolutiv al capuselor Ixodes, de la stadiul de ou la cel de adult capabil sa se reproduca.

Care Sunt Perioadele cu Risc Maxim de Infestare ?

Riscul infestatiilor cu capuse nu este uniform pe tot parcursul unui an calendaristic.

In conditiile climaterice din Romania, incidenta crescuta a infestatiilor este inregistrata in intervalul de timp cuprins intre sfarsitul lunii martie si inceputul lunii octombrie.

In intervalul mentionat, perioadele martie – mai, septembrie – octombrie sunt considerate cu risc maxim de infestare.

In regiunile muntoase activitatea capuselor inregistreaza un varf in lunile iulie – august.

Pe parcursul unei zile riscul infestatiei prezinta un maxim, dimineata devreme, pana in jurul orelor 10 – 11 sau inainte de asfintit, cand temperatura si umiditatea aerului au valori optime pentru capusa. In restul zilei acesti paraziti se adapostesc la baza vegetatiei, pentru a se feri de caldura torida si umiditatea scazuta a aerului.

Atentie! Schimbarile climaterice din ultimii ani, au modificat si perioadele in care sunt posibile infestatii cu capuse. In momentul actual, au fost semnalate (sporadic) contaminari ale animalelor de companie (caini) in luni considerate sigure sau cel mult cu un risc minim de infestare (decembrie, ianuarie, februarie).

Care Sunt Zonele cu Risc Crescut de Contaminare ?

Chiar daca pot fi intalnite in majoritatea arealelor, exista anumite zone de risc, caracterizate printr-o densitate crescuta a populatiilor de capuse:

  1. Marginea padurilor
  2. Zonele umbrite si umede
  3. Locurile cu iarba inalta
  4. Malurile raurilor, lacurilor sau a iazurilor
  5. Pasuni cu vegetatie abundenta

Spatiile din curtea sau gradina casei unde se pot adaposti capuse si care, de asemenea prezinta un risc crescut de infestare sunt:

  1. Perimetrul gazonului, mai ales in zonele unde este marginit de gard viu, arbusti sau arbori cu coroana bogata
  2. Pe langa ziduri de piatra si bolovani ornamentali.
  3. Marginea iazurilor
  4. Palcurile de arbori si arbusti (zona umbrita)
  5. Foisoare sau baldachine
  6. Stivele de lemne pentru foc

Cum Ataca Capusele?

Pentru a infesta o gazda, parazitul trebuie sa intre in contact direct cu aceasta.

Capusele nu zboara si nu pot sari. In decursul unei zile se deplaseaza, in medie, pe o distanta de 24 m.

In perioadele optime din zi (dimineata devreme, pana la orele 10 – 11 si seara cand se mai racoreste), parazitii urca cat mai sus pe firele de iarba. In acest fel, la trecerea unei potentiale gazde, se vor agata de firele de par din blana sau de materialele textile din imbracaminte.

Cu cat iarba este mai inalta cu atat creste posibilitatea contaminarii.

Modul in care capusa detecteaza o potentiala gazda include mirosul acesteia, vibratiile determinate de miscare, caldura corpului, modificari ale umiditatii aerului, etc. Mecanismul exact nu este complet elucidat.

Care Este Comportamentul Alimentar al Acestor Paraziti ?

Hranirea capuselor se desfasoara diferit de al altor paraziti hematofagi. De exemplu tantarii: aterizeaza pe pielea gazdei, o inteapa, sug o cantitate variabila de sange, dupa care se desprind si pleaca. Intregul ciclu de hranire dureaza cateva zeci de secunde.

In contrast, capusa ajunsa pe suprafata cutanata a gazdei, nu ataca imediat. Continua sa se deplaseze libera in cautarea unui loc de hranire propice – zone cu pielea fina si cu vase de sange dispuse in plan superficial.

La caine si pisica astfel de zone sunt cele de la nivelul capului, urechilor, gatului, pliurilor pielii sau in spatiile interdigitale. In aceste regiuni sunt preferate portiunile cu par putin sau deloc, cum ar fi: interiorul pavilionului urechii, pliurile pielii de la nivelul fetei, etc.

Odata ce parazitul a gasit un loc propice pentru a se hrani, va penetra pielea si se va infige relativ adanc (cu ajutorul aparatul bucal) in straturile subcutanate.

Ulterior penetrarii stratului superficial al pielii, capusa secreta o substanta cu rol de ” ciment “, care o fixeaza pe toata durata hranirii.

Timpul scurs din momentul contaminarii si prima hranire dureaza ,in medie, intre 30 minute (minim 10 minute) si 1 ora (max. 2 ore).

Perioada in care parazitul ramane fixat pe gazda, in locul de hranire, este cuprins intre 7 si 30 zile.

La sfarsitul intervalului de hranire, capusele se desprind si cad in mediul inconjurator, unde vor continua sa traiasca libere pana la infestarea unei noi gazde.

Animatia urmatoarea prezinta succint modul in care se desfasoara ciclul de hranire al unei capuse adulte.

De ce Sunt Capusele Atat de Periculoase ?

Capusele (ixodidele) indeplinesc rolul de rezervor si vector / vehicul pentru un numar mare de agenti patogeni de natura virala, bacteriana, parazitara sau micotica. In fapt, capusele reprezinta principalul rezervor si vehicul al asa numitelor boli transmise prin vectori.

Contaminarea lor se realizeaza in urma hranirii cu sangele animalelor bolnave. In corpul capuselor, agentii patogeni supravietuiesc o perioada de timp, sau chiar se pot multiplica.

La urmatorul ciclu de hranire, capusa va elibera (prin intermediul secretiilor salivare) in torentul sanguin al gazdei (animal sau om) acesti agenti patogeni.

Dintre cele mai grave boli transmise prin vectori (capuse) amintim: Boala Lyme ( borelioza ), anaplasmoza, babesioza, ehrlichioza, leishmanioza.

Gazdele se pot imbolnavi simultan de mai multe afectiuni, chiar si in cazul infestatiei cu o singura capusa.

Contaminarea presupune ( in cele mai multe din cazuri ) un contact prelungit cu parazitul ( min. 24 – 48 ore ). Din acest motiv, identificarea si indepartarea cat mai rapida a capusei scade semnificativ riscul contaminarii cu agenti patogeni, chiar si in conditiile in care aceasta a apucat sa se hraneasca.

Care Sunt Efectele Infestatiei la Om si Animalele de Companie ?

Datorita modului de hranire hematofag, un prim efect al infestatiei cu capuse il reprezinta anemia (efect spoliator). Gravitatea acesteia este strans legata de intensitatea parazitarii ( numarul de paraziti si durata hranirii).

Dupa muscatura, capusele elibereaza incirculatia sanguina a gazdei, aproximativ 120 de substante diferite, cu efect vasodilatator si anticoagulant. Ca urmare a actiunii toxice si anticoagulante a acestor substante, la locul muscaturii au loc fenomene iritative locale (inrosirea pielii, tumefierea acesteia) si hemoragii punctiforme greu de oprit.

Datorita unor componente cu efect analgezic, prezente in saliva capuselor, fenomenele inflamatorii nu sunt dureroase. Cu alte cuvinte: Muscatura de capusa nu doare.

Microabcese si dermatite nodulare

Imbolnaviri grave datorate agentilor patogeni ( de natura virala, bacteriana, parazitara sau micotica ) vehiculati, urmare a rolului inoculator al capuselor.

Datorita numarului mare de substante cu potential alergenic ridicat, saliva capuselor poate induce, cu usurinta, fenomene alergice.

Unele specii de capuse pot induce asa-numita “paralizie de capuse”, considerata a fi una dintre cele mai grave efecte ale infestatiei. Se manifesta rar, in special la animalele tinere sau la exemplarele adulte infestate masiv si cu sistem imunitar scazut. Poate afecta si copii mici, in cazul unei infestari accidentale.

Simptomele se manifesta intr-un interval de 6 – 14 zile si constau in:

  1. Pareze, initial usoare, dar care evoluaza treptat in paralizii ale membrelor.
  2. Dificultati respiratorii ( dispnee )
  3. Incontinenta urinara
  4. Imobilitate in decubit lateral

Evolutia poate fi letala intr-un interval de 3 – 5 zile.

Din fericire afectiunea este reversibila. Indepartarea, in timp util a parazitilor este urmata de amendarea simptomelor, pana la recuperarea completa a gazdei.

Cum Indepartam o capusa ?

Daca ati fost muscat de o capusa sau ati descoperit una pe corpul cainelui / pisicii, nu incercati indepartarea acesteia folosind metode empirice ( aplicare de substante iritante, caldura, alcool) sau cu mana goala.

Comprimarea inevitabila a corpului parazitului va trimite in fluxul sanguin al gazdei intreaga incarcatura de sustante toxice si microorganisme patogene continute. In acest fel riscul contactarii de catre gazda a unei boli transmise prin vectori (Boala Lyme, anaplasmoza, babesioza, ehrlichioza, leishmanioza) este mult crescut.

Sa privim si aspectul igienic: nu aveti nici un motiv pentru a intra in contact direct cu capusa si cu atat mai putin sa o zdrobiti accidental (voluntar) intre degete.

Indepartarea capuselor de pe corp, trebuie realizata cu ajutorul unei pensete sau a unei crosete speciale. In acest mod este evitata stoarcerea sau fragmentarea parazitului urmata de ramanerea capului infipt in piele, situatie care poate genera o serie de complicatii secundare.

Fara a constitui o urgenta medicala, indepartarea fragmentului infipt si tratarea punctului de penetrare, trebuie efectuata cat mai repede si cu multa atentie.

Rutina indepartarii unei capuse de pe corpul gazdei presupune urmatoarele operatiuni:

  1. Apucati capusa (cu ajutorul unei pensete sau crosete speciale) cat mai aproape de piele.
  2. Extrageti capusa printr-o miscare continua si ferma pentru a o indeparta integral si inainte sa apuce sa trimita in torentul sanguin al gazdei un flux masiv de toxine si microorganisme potential patogene.
  3. Distrugeti parazitul intr-un borcan cu alcool, sau prin incinerare. Nu aruncati capusa la toaleta intrucat este rezistenta la mediul acvatic si poate supravietui. O capusa indepartata de pe corp si lasata libera va cauta o noua gazda pentru a se hrani.
  4. Dupa indepartarea parazitului, locul de penetrare a pielii trebuie dezinfectat cu apa si sapun, betadina sau orice alta solutie antiseptica. Ulterior aplicati un unguent cu antibiotic.

 

 

Vizitati petplaza.ro petshop online